Scufiţa roşie în vizită la bunelul de peste Prut

Scufiţa roşie a fost trimisă de către părinţi să-i ducă merinde bunelului de peste Prut. Trecând singurică prin poiene şi păduri Scufiţa a început să fredoneze "Limba noastră-i o comoară...[]" (Alexei Mateevici, 1917) doar că poetul român basarabean a uitat să introducă numele graiului a cărei odă îi închina şi astfel a intrat într-o dilemă.

Scufiţa avea nevoie de ajutor. Informaţiile pe care le-a citit erau contradictorii:

1. Este limba celor din serialul cu tronuri şi dragoni;

2. Este limba moldovenească (doar aşa se numeşte statul unde poţi recita la rang de imn naţional aceste versuri);

3. Poetul era fan globalizare şi se referea la un limbaj universal, fără graniţe culturale;

4. Limba română (cei care poti citi textul privind dilema Scufiţei dacă utilizează google translate vor indica o traducere din limba română şi nu engleză sau germană);

5. Limba rusă (sau în viitorul apropiat anexarea ei ca limbă rusă);

6. Pruteană (nu de la Prut ci de la domnul Pruteanu, un om pasionat de dileme şi comori lingvistice). 

37% din cetăţenii Republicii Moldova consideră că poemul fredonat de Scufiţă este redactat în limba română în timp ce 60% consideră că este în limba moldovenească, restul de procente (3%) nu ştiu sau nu răspund la problematica enunţată.

Perspectivele au devenit dinamice în momentul în care sociologii au analizat răspunsurile în funcţie de caracteristicile socio-demografice:

Profilul celor care au ales limba română în proporţie majoritară:

Tinerii între 18-29 ani - 60%

Nivel înalt de educaţie - 61%

Nivel socio-economic ridicat - 56%

Profilul celor care au ales limba moldovenească predominant:

Seniorii 60+ ani - 75%

Locuitorii de naţionalitate: rusă (83%) şi ucraineană (80%)

Nivel scăzut de educaţie - 72%

Nivel socio-economic scăzut - 64%

Scufiţa roşie nu a terminat liceul şi nu ştie de unde să se informeze corect. Colegii mai mari, părinţii, profesorii i-au indicat un răspuns doar că vecinii bunicului i-au specificat o informaţie diferită. Ajutaţi scufiţa cu argumente să continue poemul cu identificarea limbii protejate de un imn transnaţional.

Studiul a fost condus de Institutul de Politici Publice în cadrul proiectului Baromentrul Opiniei Publice şi realizat de Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice (CIVIS). Metodologie: CAPI, eşantion naţional reprezentativ (Republica Moldova), 1115 respondenţi, 18+,  28 martie 2014 - 13 aprilie 2014, eroare de +/- 3% calculată la un nivel de încredere de 95%:

Pentru consultarea datelor şi a raportului integral vă rugăm să accesaţi pagina Institutului de Politici Publice din Republica Moldova (click pe referinţă)

Foto: Narcis Vicol